Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene

• Pagini de gardă
• Cuprins

LINGVISTICĂ

I. Generalia romanica

• Brânduşa AMĂLĂNCEI, Valenţe integrative social şi cultural ale discursului publicitar
• Monica BILAUCA, Termeni creştini în discursul public din perspectiva integrării europene
• Mihaela BUCIN, Indici identitari: patronimul
• Cornelia CUJBĂ, Perspectiva terminologică asupra globalizării prin informatizare
• Teresa FERRO, Istroromânii în gândirea lingvistică a cercetătorului italian Matteo Bartoli
• Teodora GHIVIRIGĂ, Probleme de terminologie juridică constituţională în limbile engleză şi română în contextul integrării europene
• Luminiţa HOARȚĂ-CĂRĂUȘU, Universalii pragmatice ale discursului. Elemente deictice ale spaţiului şi timpului în limba română vorbită actuală
• Thomas KREFELD, Le roumain et la Romania continua
• Sergiy LUCHKANYN, Scurtă istorie a filologiei române la Kiev
• Roberto MERLO, Problema raporturilor lingvistice timpurii între slavi şi români: despre o posibilă influenţă protoromânească asupra protoslavei
• Gheorghe POPA, Relaţia identitate naţională – integrare europeană din perspectiva coşeriană
• Fernando SANCHEZ MIRET, Gramatica istorică a limbii române din perspectiva Spaniei
• Mioara SĂCRIERU-DRAGOMIR, O atestare necunoscută a etnonimului «cuţovlah» în Hronograf den începutul lumii
• Tatiana SLAMA-CAZACU, Limba de lemn - o universalie a manipulării
• Natalia STRATANOVSKA, Predarea limbii române în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei
• Aida TODI, Manuela NEVACI, Consideraţii istorice şi lingvistice asupra termenilor «vlah » şi «valah»
• Adrian TURCULEȚ, Conştiinţa lingvistică şi pierderea limbii materne
• Ioana VINTILĂ-RĂDULESCU, Spaţiul lingvistic românesc din perspectiva integrării europene şi a reglementărilor internaţionale pentru protecţia limbilor
• Rudolf WINDISCH, Wer sind wir?
• Casia ZAHARIA, Despre ecolingvistică, lingvistică ecologică şi ecologia limbajului
• Petru ZUGUN, Amploarea neologizării limbii române

II. Geografie lingvistică

• Nistor BARDU, Observaţii asupra graiului aromânesc din localitatea Şipsca (Albania). Aspecte fonetice
• Silviu BEREJAN, Aspectul vorbit al limbii române în spaţiul dintre Prut şi Nistru
• Paraschiva BOBOC, Cuvinte populare româneşti în limba bulgară. Aspecte lexico-semantice
• Alina CIOBANU – TOFAN, Politica lingvistică şi realităţile lingvistice în comerţ (Republica Moldova)
• Anatol CIOBANU, O problemă controversată în Republica Moldova: limba de stat şi limba oficială
• Teodor COTELNIC, Politica etnolingvistică în Republica Moldova
• Alexandru DÂRUL, Note privind aspectul lingvistic al reclamei în Republica Moldova
• Elena DĂNILĂ, Raporturi sintactice în limba română vorbită în România şi în spaţiile limitrofe (cu privire specială asupra raportului sintactic de incidenţă)
• Stelian DUMISTRĂCEL, Doina HREAPCĂ, Variaţia diatopică a dacoromânei: exegeză românească şi reflectare în lingvistica germană
• Thede KAHL, Etnonime la aromâni
• Polina KISEOLAR, Efecte ale planificării lingvistice în sudul Basarabiei (regiunea Odesa, Ucraina): ucraineana ca limbă de stat
• Liubov LAZARENKO, Relaţiile lingvistice româno-ucrainene în Ucraina: actualitate şi perspectivă
• Martin MAIDEN, Graiurile de peste Dunăre şi graiurile din România. O perspectivă comparată asupra unei probleme de morfologie istorică a limbii române şi a dialectelor româneşti
• Vasilea MIHALI, O enclavă lingvistică pe cale de dispariţie: istroromânii
• Manuela NEVACI, Neologisme romanice în publicaţii aromâneşti din Republica Macedonia
• Carmen-Gabriela PAMFIL, Dihotomia ivănesciană popular – literar cu referire la limba română din Republica Moldova
• Joanna PORAWSKA, Imaginea lingvistic-culturală a valahilor şi a Valahiei în limba polonă. Stereotipul „nobiliar”
• Adrian PORUCIUC, Rom. bordei ca vechi germanism
• Nicolae SARAMANDU, Romanitatea sud-dunăreană (pe baza surselor istorice)
• Felicia VRÂNCEANU, Probleme ale utilizării limbii române în mass-media din Ucraina
• Aliona YAKOBETS, Situaţia învăţământului românesc în şcolile din Ucraina

CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ. Literatura română dincolo de granițele țării

• Catinca AGACHE, Destine scriitoriceşti în Banatul iugoslav. Deceniul al şaselea: Ion Miloş şi Florica Ştefan
• Şerban AXINTE, Aspecte ale dramaturgiei lui Paul Miron
• Ana BANTOȘ, Oralitatea discursului literar contemporan
• Nicolae BILEȚCHI, Literatura română din Basarabia pe calea integrării europene: impasuri şi perspective
• Noemi BOMHER, Trei poeţi de peste Prut în căutarea identităţii
• Grigore BOSTAN, Contribuţii bucovinene la cultura naţională
• Lora BOSTAN, Şcoala cernăuţeană de traducători
• Felicia CENUȘĂ, Reflecţii despre proza actuală din Republica Moldova
• Nicolae CREȚU, Personajul, între istorie şi „Istorie”
• Ofelia ICHIM, România în imagini literare controversate
• Nicolae LEAHU, De la «regionalism» la «sincronism» şi la... perspectiva integrării europene
• Heinrich STIEHLER, Poet, rebel şi vagabond. Panait Istrati – un Gorki Balcanic (ARD, 1994)
• Maria ŞLEAHTIŢCHI, Rescrierea sau Efectul Menard în romanul optzecist

ETNOLOGIE. Identitate şi alteritate în spiritualitatea românească

• Silvia CHIŢIMIA, Broderia religioasă balcanică şi colindele româneşti
• Silvia CIUBOTARU, Elemente comune în folclorul medical al românilor din stânga şi din dreapta Prutului
• Adrian CRUPA, Reprezentări ale etniilor învecinate în imaginarul snoavei populare româneşti
• Constantin CUBLEŞAN, Mioriţa (varianta macedoneană)
• Mircea FOTEA, Perspectiva holistă şi energetică asupra lumii în spiritualitatea tradiţională românească
• Ana HOŢOPAN, Excurs asupra publicaţiilor etnografice ale românilor din Ungaria

Prezentarea autorilor