Identitatea culturală romanească în contextul integrării europene

• Pagini de gardă
• Cuprins

LINGVISTICĂ

• Lucia-Cristina ALBU, Rodica ALBU, Terminologia „angloromână” din domeniul informaticii. Stadii şi şanse de adaptare lingvistică
• Maria ALDEA, Lectoratul – instrument de păstrare şi promovare a identităţii culturale?! Studiu de caz: Lectoratul de limbă, cultură şi civilizaţie românescă de la Université de Provence (Aix-Marseilles I, Franţa)
• Brînduşa-Mariana AMĂLĂNCEI, Mărci ale identităţii textului publicitar din perspectiva structurării sale
• Olga BĂLĂNESCU, Dimensiunea lingvistică a discursului publicitar în procesul integrării europene
• Carmen BANŢA, Stratificarea socială a emigranţilor români din Bruxelles
• Nistor BARDU, Un fenomen fonetic în extensie în graiul de azi al aromânilor din Rodopii Bulgariei: afereza
• Silviu BEREJAN, Situaţia limbii române în Republica Moldovadin perspectiva integrării europene
• Doina BUTIURCA, Procesul integrării euopene: aspecte ale dimensiunii lingvistice româneşti
• Mihaela BUZATU, Bilingvismul – din perspectiva contactelor româno-engleze
• Adrian CHIRCU, Adverbul românesc şi sufixele diminutivale
• Carmen DĂRĂBUŞ, Aspecte ale comunicării în context multicultural. Macedonia
• Alexandru DÎRUL, Tipuri de relaţii subordonatoare dintre cuvinte în limba română
• Dana-Marina DUMITRIU, Le Vocatif – cas hors du système flexionnel du roumain?
• Teresa FERRO, Traducerile ca factor al dialogului intercultural: cazul traducerilor literare recente din limba română în italiană
• Cristina FLORESCU, Semantica limbii române. Cazul unor valori recuperate şi recuperatorii
• Luminiţa HOARŢĂ CĂRĂUŞU, Mărci ale schimbării rolului conversaţional în limba română vorbită actuală
• Teodora IRINESCU, Traducerile – un instrument esenţial în receptarea culturii româneşti în Europa şi în lume
• Delia LECA, Evoluţia limbajului economic şi cotidian român şi german
• Sergiy LUCHKANYN, Teoria şi practica curentului neogramatic în lingvistica română în comparaţie cu lingvistica est-slavă
• Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA, Starea actuală a înregistrării neologismelor în dicţionarele limbii române, cu specială referire la anglicisme
• Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA, Locul împrumutului lexical de origine anglo-americană în dinamica vocabularului limbii române de azi
• Michael METZELTIN, Nume ale României: o istorie complexă
• Constantin-Ioan MLADIN, „Poi chissa magari parleremo un po’ russo un po’ italiano e un po’ moldavo”. Texte şi pretexte de discuţii pe marginea românei moldoveneşti din Italia
• Cristinel MUNTEANU, Forme ale discursului repetat ca tradiţii literare europene inserate în tradiţia lingvistică românească
• Eugen MUNTEANU, Semnificaţii ale unei vechi polemici. Andrei Şaguna împotriva lui Ion Heliade-Rădulescu în jurul traducerii Bibliei în limba română
• Nicoleta NEŞU, Limba şi cultura română în faţa Occidentului – aspecte lingvistice şi culturale ale integrării europene
• Juan José Ortega ROMÁN, Texte pe internet: o călătorie iniţiatică pentru învăţarea limbii române
• Elena PETREA, Junimişti neologizanţi: Constantin Negruzzi
• Joanna PORAWSKA, Problemele elaborării noului dicţionar român-polon
• Maria Laura RUS, Lexicul limbilor romanice – diferenţe la nivel semantic (cu aplicare la limbile română şi italiană)
• Alexandra ŞAROV, Elita rurală din RSS Moldovenească: limbă, identitate, protagonişti
• Christian TREMBLAY, L’enseignement et la recherche à la lumière de la Charte Européenne du Plurilinguisme
• Adrian TURCULEŢ, Veronica OLARIU, Florin-Teodor OLARIU, Aspecte ale intonaţiei unui grai din Republica Moldova şi unele probleme ale anchetei privind intonaţia
• Angelica VÂLCU, Puncte de vedere despre dezvoltarea competenţei de comunicare în interacţiunea interculturală
• Ana VRĂJITORU, Esperanto – un instrument simplu de comunicare
• Rudolf WINDISCH, Gh. Ivănescu: restituiri
• Elena Camelia ZĂBAVĂ, Lingvişti români şi dialectele sud-dunărene în reeditări actuale
• Nina ZGARDAN, Bilingvismul dezechilibrat şi consecinţele lui

CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ

• Catinca AGACHE, Modele „catalizatoare” în literatura română din Banatul sârbesc (Provincia Voivodina): Vasko (Vasile) Popa – Nichita Stănescu – Marin Sorescu
• Mihaela ALBU, Scriitori români din diaspora şi literatura română
• George ANCA, Cosmologia eminesciană între Veda şi Eda
• Ana BANTOŞ, Autenticul subiectiv în literatura basarabeană postbelică
• Ingrid BĂLTĂGESCU, O căsnicie simbiotică: România şi Franţa sau Marianne şi soţul, exilant şi scriitor român. Trilogia românească a lui Dumitru Ţepeneag
• Mihaela CERNĂUŢI-GORODEŢCHI, Românii şi romanul-fantasy. Cazul Iordan Chimet
• Dorin CERNEI, Dorul eminescian – categorie ontologică
• Luminiţa CHIOREAN, „Force de frappe”. Despre sensul textual în discursul eseistic stănescian
• Claudia CHIRCU, Călătorie în interiorul pământului. Oameni şi pietre de Mircea Eliade
• Lucia CIFOR, Hermeneutica literară între vechile şi noile paradigme epistemologice din ştiinţele culturii
• Mihai CIMPOI, Odiseea valorilor româneşti
• Mihaela COJOCARU, Romain Rolland şi românii
• Nicolae DRĂGUŞIN, Cultura, între globalizare şi identitate. Lecţia polemicii E. Lovinescu – Constantin Rădulescu-Motru
• Valentina ENACHI, Multiculturalismul şi Republica Moldova. Probleme. Soluţii
• Keith HITCHINS, History and Identity in the Novels of Ion Druţă
• Ofelia ICHIM, Vintilă Horia: eternitatea iubirii
• Ilinca ILIAN-ŢĂRANU, Cultura română în contextul francez 2005 – Evenimentul „Les Belles Etrangères”
• Emilia IVANCU, Imaginea din oglindă – cultura şi identitatea românească reflectate în ochii poporului polonez
• Maria KOZAK, Eminescu sau despre devenirea cuvântului. Excurs liric – Sara pe deal
• Roberto MERLO, „Ispita” lui Mircea Vulcănescu între autohtonism şi integrare
• Cornel MUNTEANU, Literatura românilor din Ungaria – condiţii de manifestare şi modalităţi de expresie
• Ileana Alexandra ORLICH, Translation and Transculturation: Transmission and Innovation of Culture
• Natalia STRATANOVSKA, Încă o dată despre Topârceanu
• Ana-Maria ŞTEFAN, Consideraţii asupra literaturii române ca discurs despre identitate. O speţă: dramaturgia istorică românească a secolului al XIX-lea în context european
• Dumitru TIUTIUCA, Asumarea identităţii
• Lucia ŢURCANU, Presa literară românească din Basarabia şi fenomenul regionalismului

ETNOLOGIE

• Gabriela BOANGIU, Locuire simbolică şi în_locuiri identitare în mediul urban românesc
• Anca-Doina CIOBOTARU, Irina DABIJA, Masca populară – marcă a identităţii culturale
• Anca-Doina CIOBOTARU, Irina DABIJA, Tipuri de comportament. Influenţe şi diferenţe în teatrul de păpuşi românesc
• Adrian CRUPA, Identitatea satului tradiţional în contextul politicilor sociale ale statului român din perioada interbelică
• Mădălina DIACONU, Muzica populară la televiziune: divertisment sau expresie a identităţii naţionale? O paralelă între România şi Austria
• Mariana FLAIŞER, Elemente de etnoiatrie în operele medicilor români din secolul al XIX-lea
• Ioana Ruxandra FRUNTELATĂ, Patrimoniul etnologic în satul românesc contemporan: localismul ca aspect al identităţii
• Cristina GAFU, Mihaela NUBERT CHEŢAN, Români din Istria (localitatea Jeiǎni, Croaţia). Strategii de conservare şi promovare a culturii tradiţionale la nivel european
• Violina GALAICU, Redimensionarea savantă a datului folcloric în poemul pentru voce şi orgă Mioriţa de Tudor Chiriac
• Dumitru OLĂRESCU, Motive mitologice şi arhetipuri în filmul de artă
• Ivana OLUJIČ, O conexiune între folclorul literar românesc şi cel croat
• Konstantin PAWLJUK, Folclorul muzical românesc în mediul cultural german: strategii de promovare
• Adrian PORUCIUC, Observaţii asupra unor elemente pre-homerice perpetuate în tradiţii româneşi şi sud-est europene
• Eleonora SAVA, O practică divinatorie contemporană ca reprezentare socială şi narativă
• Delia SUIOGAN, Cultura tradiţională – formă de (re)afirmare a identităţii: puterea simbolului
• Violeta TIPA, Pledoarii cinematografice (filmul de animaţie) pentru păstrarea identităţii culturale româneşti

Prezentarea autorilor