Identitate și ideologie. Limba și literatura română în paradigma culturală contemporană

• CUPRINS

I. LINGVISTICĂ

• Alina-Mihaela BURSUC, Observații asupra modelelor actuale de analiză a grupurilor lexicale
• Daniela BUTNARU, Satul Rotunda (județul Neamț). Periplu toponimic
• Svetlana CALARAȘ, Influența împrumuturilor asupra terminologiei editorial-poligrafice
• Victor CELAC, Un episod din perioada de modernizare a limbii române. Originea verbului dezvolta şi etapele fixării lui în limbă
• Marius-Radu CLIM, Instrumente lexicografice disponibile în cadrul proiectului european ELEXIS − European lexicographic infrastructure
• Ramona Cătălina CORBEANU, Structuri discontinue în sintaxa limbii române vechi
• Mioara DRAGOMIR, Termenul și noțiunea de cronograf: (re)evaluarea definiției, a sensurilor, a variantelor lexicale și a etimologiei
• Daiana FELECAN, Discursul politic prezidențial din vremea stării de urgență provocate de Covid-19: strategii de orientare spre alocutor
• Oliviu FELECAN, Creativitate lexicală contemporană: vocabular de pandemie Covid-19
• Alina-Georgiana FOCȘINEANU, Dificultăți în achiziția grupului adjectival românesc de către studenții vorbitori de limba arabă (nivelul A1− A2)
• Angelica HOBJILĂ, Dinamica rolurilor în comunicarea didactică/interpersonală
• Angelica HOBJILĂ, Situaţii conflictuale şi soluţii discursive – contextualizări în sfera comunicării educaţionale
• Gabriela-Sînziana IOANEȘ, Porecla – factor de referință în identitatea culturii europene
• Adelina Emilia MIHALI, Repere culturale în antroponimia românilor din Slatina, Ucraina
• Eugenia MINCU, Dubletul greco-latin ophthalmos / oculus ‘ochi’: valori existențiale și terminologie medicală
• Viorica MOLEA, Limbă și conștiință în Basarabia: o abordare sociolingvistică
• Nicoleta NEȘU, Variație lingvistică și identitate culturală
• Gabriela PANU, Conceptul de «bibliografie». Accepţiunea clasică versus bibliografia în era digitală
• Bianca Daniela POP, Identitate antroponimică în comunitatea ucraineană
• Ioan-Nicolae POP, Discursul teologic în contextul pandemiei Covid-19
• Raluca Miruna SOISUN, Efectele globalizării asupra viziunii identității de gen în limba română
• Elena Isabelle TAMBA, Gabriela HAJA, Evoluția sinonimiei în Dicţionarul limbii române

  II. ISTORIE LITERARĂ

• Cristian ARHIP, Odette ARHIP, Biografie urbană ficțională
• Zamfir BĂLAN, Legitimarea prin povestire în literatura lui Panait Istrati
• Oana Magdalena CENAC, Estetic și politic în paginile revistei „Ateneu
• Nina CORCINSCHI, Ideologii resentimentare în literatura română din Basarabia
• Olesea GÎRLEA, De la Vlad Țepeș la Dracula și viceversa. Mitul unei personalități
• Emanuela ILIE, Imaginarul corporal în poezia de exil a lui Miron Kiropol
• Adrian JICU, George Bacovia și M. Blecher. Revanșa perifericilor
• Laura Ioana LEON, Medical Humanities: Literature as a Teaching Method for Medical Students
• Maricica MUNTEANU, Bătăliile cenaclului „Viața românească”. De la ideologia de grup la democrația literaturii
• Ileana ORLICH, East of the West: Reading the Cultural Imaginary in Bram Stoker’s Dracula
• Maria PAȘCALĂU, Scriitorul evreu – „calul troian” din cultura română modernă? Antisemitismul literar
• Gordana-Nicoleta PEICI, Cartea şoaptelor – magicul copilăriei ca izvor al istoriei
• Dana RADLER, Realism and Critique in Panait Istrati’s Après seize mois dans l’U.R.S.S.
• Daiana RADU, Redescoperirea baladei populare. Meșterul Manole în literatura lui Lucian Blaga și Ismail Kadare
• Cristina SĂRĂCUȚ, Iulia Hasdeu și începuturile literaturii pentru copii
• Roxana VASILIU, Schiță pentru o poetică a jurnalului fantezist – Iulia Hasdeu

  III. CULTURĂ ŞI IDENTITATE

• Felicia DUMAS, Les Roumains de France et la pratique de leur foi « roumaine » dans quelques monastères orthodoxes francophones
• Ioana-Simina FRÎNCU, Some Considerations on the Educational Potential of Non-institutional Heritage Centres
• Lavinia NASTA, Imaginarul blestemului. Câteva explicații etnolingvistice
• Violeta TIPA, Drama poporului moldovenesc: în căutarea identității pierdute
• Felicia VRÂNCEANU, Filologia română la Universitatea din Cernăuți: dialoguri interculturale
• Rodica ZANE, Profesorul Mihai Pop – un posibil proiect de memorie pentru etnologia românească