Diaspora culturală românească – paradigme lingvistice, literare şi etnofolclorice

• Cuprins

LINGVISTICĂ

• Rodica ALBU, Românii din Canada între limbi şi culturi
• Lucia CIFOR, La dispariţia unui mare eminescolog: DUMITRU IRIMIA
• Nina CUCIUC, P roiecţia dualităţii lingvistico-culturale în actul autotraductiv al autorului din diaspora
• Luminiţa HOARŢĂ CĂRĂUŞU, Interacţiunea mediată controlată. Comportamentul comunicativ al interlocutorilor în talk show-ul românesc actual (invitaţi - români din diasporă)
• Sergyi LUCHKANYN, Bogdan Petriceicu Hasdeu şi concepţia lingvistică a reprezentanţilor Şcolii lingvistice din Harcov (Kharkiv) (I. Sreznevski, A. Potebnea, P. Zhytetsky)
• Diego MUÑOZ CARROBLES, Analiza sociolingvistică a comunităţii româneşti din Madrid
• Eugen MUNTEANU, In memoriam D. Irimia. O evocare
• Nicoleta NEŞU, Limba perfectă în epoca globalizării
• Joanna PORAWSKA, Marele dicţionar român-polon – un punct de întâlnire între limbile romanice şi cele slave. Despre necesitatea prezentării diferenţelor gramaticale fundamentale între limbi în opera lexicografică
• Julia RICHTER, Lucian Boia în limba germană
• Iolanda STERPU, Predarea limbii române la Universitatea „Jean Monnet” din Saint-Etienne (Franţa)

CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ

• Mihaela ALBU, Publicaţii literare din exilul românesc. Studiu de caz: revista literară „Destin”
• Dan ANGHELESCU, Memorie, cultură, semnificaţii politice şi identitare în presa literară a exilului românesc
• Şerban AXINTE, Exil interior şi întoarcere imposibilă în opera Gabrielei Adameşteanu
• Alexandra CIOCÂRLIE, Luminile şi umbrele exilului
• Mihaela COBZARU, Virgil Ierunca şi memoria timpului
• Carmen DĂRĂBUŞ, Constructe sociale în proza lui Radu Flora. Romanul Vârtejul
• Amalia DRĂGULĂNESCU, Peregrinările noului Ulisse la Panait Istrati şi Nikos Kazantzakis
• Violina GALAICU, Migraţia unor motive muzicale putnene: supoziţii şi contestări
• Maria-Zoica GHIŢAN, Pe urmele esenţializării devenirii umane. Reevaluarea modelului Eminescu din perspectiva lui Mircea Eliade, Emil Cioran şi Constantin Noica
• Aliona GRATI, Inga DRUŢĂ, Identitatea literară a scriitorilor români aflaţi „între două lumi”
• Doiniţa MILEA, Discursul critic est-etic faţă în faţă cu totalitarismul. Etica neuitării
• Christina Andreea MIŢARIU, Nicholas Catanoy – un cetăţean universal în căutarea identităţii
• Loredana OPĂRIUC, Virgil Ierunca de la „Albatros” şi „Agora” la „Caete de dor” şi Europa liberă
• Nicoleta-Angelica ORLANDEA, Rǎdǎcinile româneşti ale dramaturgiei lui Eugen Ionescu
• Violeta TIPA, Filmul de animaţie din Republica Moldova: influenţe est-vest europene
• Alain VUILLEMIN, Quatre témoignages de femmes sur l’univers concentrationnaire roumain, en langue française : Le Cachot des marionnettes (1990) de Madeleine Cancicov, L’Évasion silencieuse (1990) de Lena Constante, Les Années volées (1992) d’Oana Orlea et Les Années de plomb (2007) de Lélia Trocan

  MIGRAŢIE ŞI IDENTITATE

• Mariana FLAIŞER, Românii şi mirajul Italiei
• Ofelia ICHIM, Asociaţiile româneşti din Torino: o radiografie actuală
• Josep Cristià LINARES BAYO, Ioana Carmen JIEANU, Limbi în contact. Româna – spaniola – catalana în mediul şcolar al imigranţilor din Spania
• Corina MATEI GHERMAN, Criza economică şi migraţia forţei de muncă din România
• Cornel MUNTEANU, 60 de ani de şcoală românească la Gyula/Jula – Ungaria. Secvenţe din Monografia Şcolii Româneşti din Jula (1946-2009), în curs de apariţie
• Elena PRUS, Migrarea: grandoarea şi mizeria iluziilor
• Maria Nicoleta TURLIUC, Cătălin TURLIUC, Strategii de aculturaţie la emigranţii români din Italia
• Ofelia Mariana UŢĂ BURCEA, Limba românilor din Spania. Urme ale spaniolei în româna scrisă. Construcţia creativă: „rumañola ”