Metafore ale devenirii din perspectiva migraţiei contemporane. Naţional şi internaţional în limba şi cultura română

• Pagini de gardă
• CUPRINS

  LINGVISTICĂ

• Mariana BARA, Migraţie şi terminologie
• Alina BUGHEŞIU, Naţional şi internaţional în limba şi cultura română. O perspectivă onomastică
• Nina CUCIUC, Sincronizarea cercetărilor lingvistice din domeniul derivatologiei în spaţiul ştiinţific franco-român
• Mariana FLAIŞER, Migraţia şi numele proprii feminine româneşti−privire diacronică
• Delia GAVRILIU, Identitatea actanţilor în dialog sau comunicarea şi dreptul la cuvânt. Scurtă privire asupra statutului de jurnalist-comunicator, o altfel de experienţă a alterităţii
• Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA, Câteva observaţii asupra activităţii de normare şi cultivare a limbii române
• Cătălina MĂRĂNDUC, Continuitate şi sincronizare terminologică în Gramatica Academiei, ediţiile din 2005−2008
• Adriana Gina MILICĂ, Repere culturale: ciocolata ROM – un brand românesc
• Tamara Daniela MOCANCA, Ţara Vrancei, dincolo de legenda Tudorei Vrâncioaia şi a celor şapte feciori
• Carmen-Gabriela PAMFIL, Elena TAMBA DĂNILĂ, Neologismele recente în limba română – reflex al globalizării
• Oana SURUGIU, Contacte literare româno-britanice: Politici de traducere în România interbelică
• Ofelia Mariana UŢĂ BURCEA, Glosarul INMIGRA-TERM. Consideraţii asupra traducerii în română a unor unităţi lexicale

  CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ

• Carmen-Elena ANDREI, Peregrinul transilvan – Nicolae Balotă
• Şerban AXINTE, Civilizaţia romanului şi teoria epicului superior arhitecturat
• Cristina BALINTE, Literatura română între polii de influenţă european şi american. Promovare, adaptare, receptare
• Anca CAZACU, Un alter postmodern: Mircea Nedelciu, autorul-regizor
• Florin CIOBAN, Cătălin Dorian Florescu – scriitor elveţiano-româno-german
• Nina CORCINSCHI, Veneţia în acorduri poetice basarabene
• Bogdan CREŢU, Dimitrie Cantemir şi cultura română. Probleme de apartenenţă
• Diana DARABANĂ, Mihai Eminescu şi „Neue freie Presse” – Momentul de ridicare a presei româneşti la nivelul celei europene
• Carmen DĂRĂBUŞ, Esenţializări simbolice în imagologia poetică. Poezia de limba română din Serbia
• Ioana-Rucsandra DASCĂLU, Gabriela-Emilia DASCĂLU, Sursele Istoriei ieroglifice şi integrarea spiritului românesc ca spirit european
• Sebastian DRĂGULĂNESCU, Don Quijote – simbol evocator şi metaforă a căutării de sine în creaţia lui Gelu Vlaşin
• Teodora DUMITRU, Forme de validare a noului. Aspecte ale evoluţiei gustului ca relaţie de adevăr-eroare în critica românească din prima jumătate a secolului al XX-lea
• Liliana FOŞALĂU, Dana MONAH, Exil, memorie, identitate în teatrul românesc contemporan de expresie franceză:Matei Vişniec şi Alexandra Badea
• Aliona GRATI, Arta Refugii lui Paul Goma. Începutul unui exil perpetuu
• Marian Sebastian LUPU, The Myth of Eternal Return in Heart of Darkness
• Luiza MARINESCU, Tema migraţiei în America ilustrată în literatura română de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
• Mihaela MUDURE, Ermiona Asachi: memorie şi identitate
• Cristina Gabriela NEMEŞ, Revista „Gândirea” – o abordare sistematică a dimensiunii religioase a culturii româneşti în context european
• Mariana PASINCOVSCHI, Paul Goma. Romanul Sabina: dialectica masculinului şi a femininului în unitatea transcedentală a ,,dublului”
• Crina POENARIU, Prolegomene la mesianismul literar – identitate şi istorie pe tărâm românesc
• Virginia POPOVIĆ, Voci feminine în diasporă – poezia de limba română din Voivodina
• Ioana REVNIC, Mircea Eliade şi Ştefan Bănulescu
• Nicoleta-Cristina SCARLAT, Mircea Eliade în conştiinţa contemporanilor săi din exil. Din culisele unui documentar mai puţin cunoscut
• Oana SOARE, Ce fel de revoluţie dorea Eliade?

  CULTURĂ ŞI IDENTITATE ROMÂNEASCĂ

• Maria ABRAMCIUC, Dimensiunea po(i)etică a exilului în Veneţia, ca un dat... sau Jurnalul unui evadat din Est de Eugenia Bulat
• Lucian Vasile BÂGIU, The Image of the Romanians in the Travelling Impressions of 17 th Century Scandinavians
• Tanja BECKER, Înspre şi dinspre Timişoara – fenomenele de migraţie actuale – un studiu de caz
• Simion BELEA, Imigranţii români din Italia: între înrădăcinare şi întoarcere
• Oana CHELARU, De la basmul popular românesc la basmul cult european
• Dan CHIŢOIU, Sursele bizantine ale identităţii româneşti
• Cristina Elena CIUNTUC (ANDRIUŢĂ), Dialogul cultural: o punte de legătură între identitatea naţională şi alteritatea occidentală
• Cătălina COMĂNECI, Oglinzi culturale distorsionate: imaginea românilor în presa internaţională şi reflecţia acestora în presa românească
• Romaniţa CONSTANTINESCU, Multiculturalismul a murit. şi ce urmează?
• Valentin COŞEREANU, Bucovina – identitatea românească la graniţa imperiului habsburgic
• Flavia COSMA, Identitatea scriitorului în contextul diasporei
• Adrian CRUPA, Aproapele de departe. Identităţi micro-zonale în societatea românească tradiţională
• Felicia DUMAS, Migration roumaine en France et quelques aspects d’une mémoire orthodoxe surprise dans une publication religieuse (FSJC)
• Maria-Zoica GHIŢAN, Limba ca „locuire” şi experienţă a alterităţii
• Ofelia ICHIM, Florin-Teodor OLARIU, Două proiecte despre migraţie: o sinteză şi un început
• Laura Ioana LEON, Promoting Cultural Diversity: Strategies to Develop the Communication Skills of the Doctors Who Perform Their Professional Activity Outside the Romanian Cultural Context
• Ilie LUCEAC, Familia Hurmuzaki: un exerciţiu de memorie întru păstrarea identităţii româneşti din Bucovina
• Cecilia MATICIUC, Experienţa concentraţionară şi rolul memoriei în definirea identităţii la Ion Ioanid
• Lucia OLARU NENATI, Un neobosit propagator al lui Eminescu şi al valorilor culturale româneşti în lume: Nicolae Iorga
• Oana STĂNCULESCU-ILIE, „Junimea” sau despre atracţia migrării spirituale româneşti a ideilor către cultura germană
• Andreea Elena TRIF-BOIA, Alteritatea nord-americană în imaginarul emigranţilor ardeleni (de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la 1914)
• Ofelia Mariana UŢĂ BURCEA, Edituri şi colecţii ale exilului spaniol: „Caietele Inorogului”
• Casia ZAHARIA, Începuturile teatrului german din Moldova şi primii săi artişti