Comunicare interculturală şi integrare europeană

• Pagini de gardă
• Cuprins

• Bogdan-Mihai ALDEA, Elena DĂNILĂ, Cristina FORĂSCU, Gabriela HAJA, Dicţionarul limbii române (DLR) în format electronic. Aplicaţii
• Ana BANTOŞ, Etnocentrism şi universalism în poezia basarabeană contemporană
• Nistor BARDU, Mara Ioana GRĂDINARU, Observaţii asupra aromânei scrise azi în România, Bulgaria, Albania, Grecia şi Macedonia
• Silviu BEREJAN, Funcţionarea oficială a două limbi în Republica Moldova – obstacol în calea integrării europene a acestei ţări (privilegiul de a fi monolingv într-un stat cu două limbi folosite paralel)
• Noemi BOMHER, Modele culturale „cercate” în epoca modernizării literaturii române
• Adrian CHIRCU, Limbile romanice azi: o reconsiderare
• Claudia CHIRCU-BUFTEA, O punte eliadescă între Pământ şi Cer: Coloana nesfârşită
• Anatol CIOBANU, Limba română din Basarabia: integrarea ei la nivel micro- şi macrolingvistic
• Ecaterina CREŢU, Cristina POPESCU, Observaţii privind împrumutul lexical latin neadaptat (contextualizare în limbajul poetic bacovian)
• Cornelia CUJBĂ, Conflictele culturale în Europa – realitate supărătoare sau mistificare abilă?
• Alexandru DÎRUL, Cu privire la tipurile de categorii gramaticale în limba română
• Teresa FERRO, Cursurile de limba română la Udine – între tradiţie şi inovaţie
• Mariana FLAIŞER, Comentarii privind unele manuale de limba română editate în străinătate
• Anatol GAVRILOV, Principiul alterităţii în filosofia dialogului (M. Buber, K. Jaspers, M. Bahtin)
• Teodora GHIVIRIGĂ, Regimul prepoziţiilor în traducerile documentelor europene din engleză în română
• Teodora IRINESCU, Care sunt provocările la adresa limbii române pe care procesul integrării europene le poate aduce?
• Magdalena LECA, Receptarea lui Eminescu în culturile italiană şi germană
• Sergiy LUCHKANYN, Gramatica slavonă a lui Meletie Smotriţky şi dezvoltarea lingvisticii româneşti în secolele XVII-XVIII
• Ileana Oana MACARI, Limba română predată la cursurile de vară Limbă şi civilizaţie română
• Roberto MERLO, Liniştea de după „fortuna”: o scurtă istorie a traducerilor din proza română în limba italiană în secolul al XIX-lea
• Constantin-Ioan MLADIN, Achiziţia limbii române de către locutorii francofoni. Panorama resurselor disponibile – de la o abordare fragmentară spre o învăţare metodică
• Mariana NEAGU, Tipul etnologic românesc. Un studiu al expresiilor care conţin termenii << inimă >> şi << suflet >>
• Adrian PORUCIUC, Aspecte arhaice implicate de rom. „dolf” şi de corespondentele sale etimologice
• Nicolae SARAMANDU, Limba română în context european (pe baza Atlasului limbilor Europei)
• Nicolae SARAMANDU, Manuela NEVACI, Graiurile aromânei actuale în perspectivă spaţială (pe baza atlaselor lingvistice)
• Aida TODI, O traducere românească din secolul al XIX-lea: Hamlet, principele Danemarcei (1855)
• Adrian TURCULEŢ, Luminiţa BOTOŞINEANU, Ana-Maria MINUŢ, Atlasul multimedia prozodic român (AMPRom) – un nou proiect de integrare în dialectologia romanică
• Angelica VÂLCU, Traducere profesională şi traducere didactică în învăţământul universitar
• Ana VRĂJITORU, Articolul în grupul nominal. Asemănări şi deosebiri între limbi
• Casia ZAHARIA, Diversitatea terminologică în frazeologia şi paremiologia românească şi germană
• Petru ZUGUN, Xenisme

Prezentarea autorilor